După 20 de ani de prezență militară a NATO, sub conducere americană, talibanii obțin o victorie rapidă și zdrobitoare. Cel mai crunt afectați sunt civilii afgani care au colaborat cu occidentalii și care s-au occidentalizat ei înșiși: aceștia vor fi ținte, iar abandonarea lor de către forțele occidentale va fi o pată greu de șters. Este, tragic, de asemenea, că jertfele militarilor și ale civililor care au încercat să contribuie la modernizarea Afghanistanului sunt spulberate și par azi fără rost: printre ei, și mulți români. Implicațiile militare și geopolitice sunt vaste și vor fi comentate pe larg de experții acestor domenii.

Ce vreau să spun este că tragedia din Afghanistan este și rezultatul unei lipse de cultură, de lecturi, de bun-simț istoric. Și mai este rezultatul lipsei de repere a Occidentului de azi. Însă după o astfel de catastrofă, e nevoie de tot mai multe voci care să afirme, fără teamă, câteva evidențe: nu talibanii și nici măcar rușii sau chinezii îngenunchează Occidentul, ci lipsa de credințe, de repere, de ierarhii legitime, de respect față de propria identitate, cu care chiar lumea noastră se confruntă; chiar dacă “lumea bună” intelectuală și artistică a fost furibundă împotriva lui Trump, realitatea faptelor este că administrația Biden se profilează a fi cel puțin la fel de dezastruoasă precum mult-slăvita echipă Obama; sub păstorirea lui Biden, prăbușirea simbolică a SUA se va accentua, va fi tot mai greu să privim cu speranță în acea direcție, cam singura care ne mai rămăsese; evident că respingem ideologia și metodele talibanilor, întrebarea este însă dacă nu cumva un alt soi de talibani nu se află deja în poziții de forță în lumea noastră (aceia care transformă orientarea sexuală în berbece ideologic contra “lumii vechi”, care modelează trecutul după comandamentele prezentului, care te acuză de rasism dacă nu îngenunchezi pentru o cauză îndoielnică promovată de personaje suspecte, care te acuză de “white supremacism” dacă îi preferi pe Bach și Beethoven muzicii tribale); și oricât am suferi pentru victimele nevinovate ale unor experimente eșuate din cinism și din incultură, deschiderea granițelor Europei pentru noi valuri de imigranți nu este o soluție. Numai cine trăiește din lozinci nu înțelege că fundamentalismul islamic și imigrația necontrolată amenință Occidentul: este simptomatic cazul recent al preotului catolic ucis de un rwandez care incendiase o catedrală dar fusese lăsat în libertate și nu fusese nici măcar expulzat, și asta sub regimul unei alte catastrofe politice, Macron.

Atâta timp cât nu-i vom înțelege pe cei care nu ne seamănă și care vor să distrugă fundamentele civilizației noastre, dar mai ales atâta timp cât ne va fi rușine cu propriile noastre credințe, cu propriul nostru trecut și nu vom înceta să ne batjocorim moștenirea, nu vom avea nicio șansă. Că ne place sau nu, că o recunoaștem public sau nu, barbarii sunt la porțile cetății, iar noi nu discutăm despre sexul îngerilor, ci despre câte genuri există. Nu vreau să mă gândesc cum ar arăta o luptă între talibanii care intră azi victorioși în Kabul și lumea noastră comodă, obosită, sofisticată, dar teribil de fragilă în lipsa credințelor proprii, a ierarhiilor, a culturii. Știu doar că veștile sunt foarte proaste…